Un proiect megalomanic, cu orice sacrificii

Până în 2012, Bucureştiul va avea o nouă arteră, considerată a fi cea mai importantă sistematizare urbană a Capitalei, din ultimii 20 de ani - Bulevardul Uranus. Drumul va lega Calea Rahovei de Piata Victoriei, urmând sa aibă câte 3 benzi pe sens, pe o lungime de 12,5 kilometri. Potrivit autorităţilor, durata medie pentru a îl străbate urmează să fie de 25 de minute.

În cadrul primului tronson de execuţie a lucrărilor, dintre Piata Victoriei şi Strada Occidentului, proiectul este finalizat, deja, în proporţie de aproximativ 70%, iar primarul Sorin Oprescu a declarat ca partea aceasta a noului traseu urban va fi gata până la sfârşitul acestui an. Până la sfârşitul anului viitor, va fi finalizat tronsonul care trece prin Piaţa Buzeşti-Berzei şi Strada Vasile Pârvan, iar, în 2012, tronsonul Strada Vasile Pârvan - Uranus - Calea Rahovei. Lucrările presupun un caracter complex, fiind nevoie de intervenţii în cazul reţelei de apă, canalizare şi sistemului de circulaţie a tramvaielor. În urma unor consultări între primarul Oprescu şi Patriarh, s-a ajuns la concluzia că se va săpa un tunel circulabil pe sub Dealul Parlamentului.

Problemele cu cea mai mare mediatizare din partea presei privesc exproprierile şi demolările din perimetrul viitoarei artere. În prezent, mai sunt (încă) necesare avize de declasare a unor clădiri - monumente istorice, protejate prin lege de către Ministerul Culturii prin acordul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

„În lista monumentelor istorice, pe segmentul în care se demolează acum sunt trei clădiri care necesită avizul Ministerului Culturii pentru a fi demolate: Hotel Marna (str. Buzeşti nr. 3), casa în care a locuit Eminescu (str. Buzeşti nr. 5) şi Casa Constantin Rădulescu (Calea Griviţei nr. 80)", a precizat arh. Adrian Bălteanu. În cazul Cinematografului Marna, aflat la intersecţia dintre Strada Buzeşti cu Calea Griviţei, potrivit lui Sorin Oprescu, se va păstra şi reabilita faţada, conform unui protocol între Primaria Capitalei şi firma OMV, ce va construi, în spatele acestuia, un proiect imobiliar.

Cea mai profitabilă, pentru proprietari, dintre demolările pentru Bulevardul Uranus, este cea a Halei Matache. Deţinătorii imobilului sunt grecii Vasilis Ferfelis şi Koupatsaris Dimitrios, ce vor primi pentru cedarea construcţiei 1,4 milioane de euro (peste 6 milioane de lei). Primăria Capitalei a stabilit acest preţ, deşi Hala Matache nu poate fi demolată până la declasare, fiind un monument istoric protejat prin lege. Bugetul total pe care Primăria Bucureşti îl poate folosi pentru exproprieri este de 61 milioane de lei. Hala Matache a fost cumpărată de către omul de afaceri Vasilis Ferfelis în anii '90 şi se află în proprietatea firmei Grec-Rom Business SRL, înfiinţată în 2003.
Hala Matache a fost construită în 1887. Potrivit istoricului Adrian Majuru, în zona în care se află clădirea era, la sfârşitul secolului al XIX-lea, marginea oraşului, un loc în care ajungeau birjarii şi vânzătorii de chilipiruri. Pe numele sau complet Loloescu Matache, acesta îşi începe afacerile ce privesc comercializarea cărnii, după Războiul de Independenţă, nereuşind să creeze o companie prestigioasă ca profil economic, ci mai mult să se facă cunoscut datorită poziţionării măcelăriei la răspântia unor drumuri mărginaşe foarte circulate. În timpul perioadei comuniste, hala a aparţinut abatorului de la Glina.
Pe lângă Hala Matache, alte 12 monumente vor fi demolate pentru construcţia Bulevardului Uranus. Reprezenanţii ONG-urilor care doresc conservarea patrimoniului s-au opus vehement declasării imobilelor pentru a fi dărâmate. Potrivit lui Daniel Cherecheş, din cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a Municipiului Bucureşti, există şi posibilitatea ca Hala Matache să fie mutată sau conservată parţial. În prezent, conform planului, pe locul acesteia urmează sa fie amenajat un spaţiu verde şi o parcare.

Exproprierile au stârnit numeroase reacţii negative din partea populaţiei ce locuieşte în clădirile ce urmează a fi demolate. Mai mulţi proprietari se consideră nedreptăţiţi în ceea ce priveşte banii pe care i-au primit pentru locuinţe din partea Primăriei.

Potrivit estimărilor autorităţilor, Bulevardul Uranus, care va avea şi o pistă pentru biciclişti, pe carosabil, la standarde europene, va avea o capacitate de 2.500 de vehicule pe oră, faţă de, în prezent, 600-700. Totodată, numărul pasagerilor ce pot fi transportaţi, potrivit calculelor, va creşte până în jurul cifrei de 1.000-2.000 pe oră.

surse: Adevărul, Adevărul de Seară, Evenimentul Zilei, nationalist.ro, realitatea.net, România Liberă

Despre morţi, numai de bine

5 noiembrie 2010: in jur de ora 7:30 dimineaţa, omul politic şi poetul Adrian Păunescu se stinge din viaţă la Spitalul Floreasca.
Pe 25 aprilie 2009: în studioul Realitatea TV, Adrian Păunescu, invitat într-o emisiune a jurnalistei Corina Drăgotescu, scrie o poezie ad-hoc, cerând o foaie de hârtie, după ce este surprins de un cutremur în timpul emisiunii. Astăzi, în ziua morţii poetului, acelaşi post de televiziune şi-a trimis corespondent în Republica Moldova, în satul Copăceni, judeţul Bălţi, pentru a transmite, citez, “din ograda în care a trăit mare poet”.

Adrian Păunescu a debutat ca autor literar în anul 1960, publicând peste 50 de cărţi, preoponderent volume de versuri, editate în tiraj record, de peste un milion de exemplare. Tot lui i se datorează înfiinţarea Cenaclului “Flacăra”, pe 17 septembrie 1973, manifestaţie cultural artistică din perioada regimului comunist, in cadrul căreia muzicieni de folk si rock – pe care autorităţile comuniste îi supravegheau îndeaproape – au putut să se lanseze şi să fie promovaţi.

Deşi iniţiator al Cenaclului “Flacăra” şi fiu al unui membru liberal, Adrian Păunescu s-a declarat un adept al ideologiei socialiste. În timpul perioadei comuniste, publică poezii adulatoare pentru tovarăşul Ceauşescu, precum

"Vă mulţumesc":

"Întreg, al dumneavoastră, aşa mă simt din nou
Că de minciuni şi falsuri fiinţa mi-e sătulă,
Vă mulţumesc de toate, Cinstit şi Bun Erou,
Renaşte-n mine însumi şi ultima celulă (...)
Sunteţi atât de tînăr şi-atât de curajos,
Aţi deşteptat întreagă speranţa românească, (...)
Vă văd apoteotic, ca pe un Voievod,
Ce ştie să aplece urechea spre Ion Roată,
Şi se-adresează ţării în cel mai simplu mod
Ca-n '72, ţin minte: «Acum ori niciodată!» (...)
De-aici, din umilinţa la care sunt constrâns,
Chiar dacă nu am dreptul propriei mele arte,
Bolnav, hulit şi singur, cu ochii arşi de plâns
Am să vă fiu ostaşul cinstit până la moarte.
Februarie patetic! Vrem veşti, nu vrem poveşti,
Şi aşteptăm ca Geniul acestei patrii bune
Să-nceapă primăvara conştiinţei româneşti
Şi tot ce e valoare în juru-i să adune. (...)
Dezamorsând minciuna, Eroule sublim,
Sunteţi Bărbatul Ţării şi Unica Salvare".

După 1989, Păunescu nu reneagă complet ideologia socialistă şi se afiliază Partidului Socialist al Muncii, creat de Ilie Verdeţ, devenind, ulterior, după 2001, membru al PSD. Perioada post-decembristă i-a fost prielnică politic, obţinând, pentru mai multe mandate, funcţia senatorială pentru judeţele Dolj şi Hunedoara.

Pe 31 iulie 2004, Carmen Păunescu, a doua soţie a poetului, este actorul principal într-un accident rutier grav, in judeţul Dolj. Aceasta, aflată la volan într-un jeep, alături de fiica sa, Ana-Maria, depăşeşte neregulamentar o coloană de maşini, lovind frontal un autoturism Dacia Nova, ce circula regulamentar. În accident, îşi pierd viaţă 3 din cei 4 pasageri ai Daciei, un bărbat de 46 de ani, soţia sa, de 43 de ani, şi una dintre fiice, în vârsta de 18 ani. Carmen Păunescu a fost condamnată la 2 ani de închisoare, cu suspendare, fapt ce a stârnit reacţii de protest din partea presei.

În ultimii ani de viaţă, Păunescu a fost preocupat de activitatea publicistică, fiind colaborator la ziarul Ring şi publicând volume ample de poezie, printre care şi, în 2003, “Cartea Cărţilor de Poezie”, al cărei preţ pe piaţă este de 500 de lei. Șerban Cioculescu a considerat că Adrian Păunescu că este cel mai mare poet social de după Tudor Arghezi, iar Eugen Simion îl descrie drept"ultimul mare poet social român".



Printre personalităţile scenei publice româneşti, invitate să vorbească despre dispariţia lui Adrian Păunescu, se numără şi fost-preşedinte Ion Iliescu, ce, culmea, îl scuză pe cel recent trecut în nefiinţă de posibile acuzaţii ce privesc simpatizarea regimului comunist. Ciudată asocierea dintre cele două embleme politice şi publicistice ale vieţii comuniste şi cripto-comuniste.
Totuşi, orice cercetător al opiniei publice ştie că cele mai bune studii nu sunt cele realizate în cadrul propriei comunităţi; astfel, pe site-ul “yahoo news”, potrivit agenţiei Associated Press, se relatează: ” Romanian poet who praised dictator Ceausescu dies”. Fiecare înţelege ce vrea, însă, rămâne vorba românească – “despre morţi, numai de bine”.

surse: Evenimentul Zilei, Gândul, Wikipedia, Yahoo!, 9am.ro