Autorul Pavel Codruţ, cunoscut pentru cărţile sale de psihologie aplicată şi modalităţi de autoeducare, fostă vedeta a aparent “regretatului” OTV, propune impozitarea Bisericii Ortodoxe Române, dar şi a celorlalte culte. Codruț își motivează propunerile prin faptul că ”Neamul românesc nu se va mântui cu şandramale mistice şi ritualuri sălbatice, judeo-creştine sau de alt fel. Patriarhia BOR sfidează întreaga naţiune săracă, refuzând să înceteze construcţiile faraonice şi inutile. Până când vom mai răbda acest parazitism religios sfidător?”. Totodată, el propune legalizarea prostituției, pentru că ”este naturală şi nu încalcă nici o lege divină”, dar și aplicarea unor impozite şi taxe severe persoanelor care practică profesii retrograde, cum ar fi astrologi, vrăjitori, ghicitori etc, precum şi bioenergoterapeuţilor de orice fel”. Deşi propunerea de impozitare a BOR vine din partea unui fost activist de partid, Pavel Codruţ făcând parte, în perioada socialistă, din Serviciul de Contrainformaţii, ea a stârnit simpatia unor entuziaşti, în mare parte tineri studenţi, în cadrul unui grup al reţelei de socializare Facebook. Iniţiativa domnului Codruţ vine pe fondul anunţului cum că, începând de anul acesta, Biserica Ortodoxă Română va investi în Catedrala Mântuirii Neamului, construcţie gigant, în apropierea Palatului Parlamentului, ce va conţine, pe cinci niveluri, dintre care trei în subteran, magazine de suveniruri, săli de concerte, librării, restaurante, chiar şi o parcare de 250 de locuri, asemănându-se, mai degrabă, unui mall.
Potrivit PS Ciprian Câmpineanul, dacă trei milioane de români ar da pe an 10 euro, atunci, în patru ani, lucrarea ar fi gata.
Deşi opinia publică a reacţionat diferit la ideea construcţiei Catedralei, un grup, al aceleiaşi reţele de socializare, Facebook, intitulat “Nu e momentul pentru "Catedrala Neamului" de 400 milioane euro”, a adunat aproximativ 24.000 de membri. De altfel, grupul “Susțin taxarea BOR și a celorlalte culte religioase”, cu aproape 6.000 de membri, îşi justifică activitatea prin următoarele premise:
- Taxarea Bisericii Ortodoxe Române și a celorlalte culte ar putea face parte dintr-o strategie realistă pentru ieșirea din criză.
- Biserica Ortodoxă Română are o relație privilegiată cu statul, ceea ce este anti-constituțional.
- Salariile clericilor sunt plătite de stat.
- Într-un stat democratic trebuie să existe separarea dintre stat și biserică spre beneficiul amândurora (secularism).
- Dispar în medie trei școli zilnic și apare o biserică la 2 zile.
- BOR deține o avere de aproximativ 3 miliarde de euro.
- BOR deține 22% din pădurile din Suceava.
- Investițiile BOR în programe sociale, dacă există, sunt insesizabile (aceasta fiind singurul motiv pentru care o
entitate ar putea cere în mod legitim scutirea de taxe).
- Fondurile BOR se duc spre achiziția de terenuri, spații și imobile.
- Bisericile fac evaziune fiscală.
- Bisericile nu produc nimic și nu contribuie economic, consumând fonduri substanțiale.
- Bisericile, deși scutite de taxe, sunt finanțate aproape integral de stat.
- BOR face prozelitism religios prin intermediul orelor de religie printr-un parteneriat anti-constituțional cu statul.
- Cultele religioase au monopol la vânzarea de obiecte de cult, chiar dacă unele dintre aceste obiecte de cult au și întrebuințări non-religioase (ex. lumânări)
- Pe baza monopolului precizat anterior, bisericile câștigă bani (fără să investească nimic) pentru a da autorizații de vânzare a lumânărilor și a altor produse categorisite drept „obiecte de cult”.
- Consiliile județene, locale sau statul preferă să finanțeze cultele pentru noi construcții, în dauna unor alte investiții cu adevărat necesare.
- După 1989 construcția de biserici a căpătat un elan puternic , întreținerea lor neimpunând aproape nici un cost pentru culte, astfel țara noastră ajungând să depășească la nivel național media de o biserică la mia de locuitori.
Potrivit PS Ciprian Câmpineanul, dacă trei milioane de români ar da pe an 10 euro, atunci, în patru ani, lucrarea ar fi gata.
Deşi opinia publică a reacţionat diferit la ideea construcţiei Catedralei, un grup, al aceleiaşi reţele de socializare, Facebook, intitulat “Nu e momentul pentru "Catedrala Neamului" de 400 milioane euro”, a adunat aproximativ 24.000 de membri. De altfel, grupul “Susțin taxarea BOR și a celorlalte culte religioase”, cu aproape 6.000 de membri, îşi justifică activitatea prin următoarele premise:
- Taxarea Bisericii Ortodoxe Române și a celorlalte culte ar putea face parte dintr-o strategie realistă pentru ieșirea din criză.
- Biserica Ortodoxă Română are o relație privilegiată cu statul, ceea ce este anti-constituțional.
- Salariile clericilor sunt plătite de stat.
- Într-un stat democratic trebuie să existe separarea dintre stat și biserică spre beneficiul amândurora (secularism).
- Dispar în medie trei școli zilnic și apare o biserică la 2 zile.
- BOR deține o avere de aproximativ 3 miliarde de euro.
- BOR deține 22% din pădurile din Suceava.
- Investițiile BOR în programe sociale, dacă există, sunt insesizabile (aceasta fiind singurul motiv pentru care o
entitate ar putea cere în mod legitim scutirea de taxe).
- Fondurile BOR se duc spre achiziția de terenuri, spații și imobile.
- Bisericile fac evaziune fiscală.
- Bisericile nu produc nimic și nu contribuie economic, consumând fonduri substanțiale.
- Bisericile, deși scutite de taxe, sunt finanțate aproape integral de stat.
- BOR face prozelitism religios prin intermediul orelor de religie printr-un parteneriat anti-constituțional cu statul.
- Cultele religioase au monopol la vânzarea de obiecte de cult, chiar dacă unele dintre aceste obiecte de cult au și întrebuințări non-religioase (ex. lumânări)
- Pe baza monopolului precizat anterior, bisericile câștigă bani (fără să investească nimic) pentru a da autorizații de vânzare a lumânărilor și a altor produse categorisite drept „obiecte de cult”.
- Consiliile județene, locale sau statul preferă să finanțeze cultele pentru noi construcții, în dauna unor alte investiții cu adevărat necesare.
- După 1989 construcția de biserici a căpătat un elan puternic , întreținerea lor neimpunând aproape nici un cost pentru culte, astfel țara noastră ajungând să depășească la nivel național media de o biserică la mia de locuitori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu