5 noiembrie 2010: in jur de ora 7:30 dimineaţa, omul politic şi poetul Adrian Păunescu se stinge din viaţă la Spitalul Floreasca.
Pe 25 aprilie 2009: în studioul Realitatea TV, Adrian Păunescu, invitat într-o emisiune a jurnalistei Corina Drăgotescu, scrie o poezie ad-hoc, cerând o foaie de hârtie, după ce este surprins de un cutremur în timpul emisiunii. Astăzi, în ziua morţii poetului, acelaşi post de televiziune şi-a trimis corespondent în Republica Moldova, în satul Copăceni, judeţul Bălţi, pentru a transmite, citez, “din ograda în care a trăit mare poet”.
Adrian Păunescu a debutat ca autor literar în anul 1960, publicând peste 50 de cărţi, preoponderent volume de versuri, editate în tiraj record, de peste un milion de exemplare. Tot lui i se datorează înfiinţarea Cenaclului “Flacăra”, pe 17 septembrie 1973, manifestaţie cultural artistică din perioada regimului comunist, in cadrul căreia muzicieni de folk si rock – pe care autorităţile comuniste îi supravegheau îndeaproape – au putut să se lanseze şi să fie promovaţi.
Deşi iniţiator al Cenaclului “Flacăra” şi fiu al unui membru liberal, Adrian Păunescu s-a declarat un adept al ideologiei socialiste. În timpul perioadei comuniste, publică poezii adulatoare pentru tovarăşul Ceauşescu, precum
"Vă mulţumesc":
"Întreg, al dumneavoastră, aşa mă simt din nou
Că de minciuni şi falsuri fiinţa mi-e sătulă,
Vă mulţumesc de toate, Cinstit şi Bun Erou,
Renaşte-n mine însumi şi ultima celulă (...)
Sunteţi atât de tînăr şi-atât de curajos,
Aţi deşteptat întreagă speranţa românească, (...)
Vă văd apoteotic, ca pe un Voievod,
Ce ştie să aplece urechea spre Ion Roată,
Şi se-adresează ţării în cel mai simplu mod
Ca-n '72, ţin minte: «Acum ori niciodată!» (...)
De-aici, din umilinţa la care sunt constrâns,
Chiar dacă nu am dreptul propriei mele arte,
Bolnav, hulit şi singur, cu ochii arşi de plâns
Am să vă fiu ostaşul cinstit până la moarte.
Februarie patetic! Vrem veşti, nu vrem poveşti,
Şi aşteptăm ca Geniul acestei patrii bune
Să-nceapă primăvara conştiinţei româneşti
Şi tot ce e valoare în juru-i să adune. (...)
Dezamorsând minciuna, Eroule sublim,
Sunteţi Bărbatul Ţării şi Unica Salvare".
După 1989, Păunescu nu reneagă complet ideologia socialistă şi se afiliază Partidului Socialist al Muncii, creat de Ilie Verdeţ, devenind, ulterior, după 2001, membru al PSD. Perioada post-decembristă i-a fost prielnică politic, obţinând, pentru mai multe mandate, funcţia senatorială pentru judeţele Dolj şi Hunedoara.
Pe 31 iulie 2004, Carmen Păunescu, a doua soţie a poetului, este actorul principal într-un accident rutier grav, in judeţul Dolj. Aceasta, aflată la volan într-un jeep, alături de fiica sa, Ana-Maria, depăşeşte neregulamentar o coloană de maşini, lovind frontal un autoturism Dacia Nova, ce circula regulamentar. În accident, îşi pierd viaţă 3 din cei 4 pasageri ai Daciei, un bărbat de 46 de ani, soţia sa, de 43 de ani, şi una dintre fiice, în vârsta de 18 ani. Carmen Păunescu a fost condamnată la 2 ani de închisoare, cu suspendare, fapt ce a stârnit reacţii de protest din partea presei.
În ultimii ani de viaţă, Păunescu a fost preocupat de activitatea publicistică, fiind colaborator la ziarul Ring şi publicând volume ample de poezie, printre care şi, în 2003, “Cartea Cărţilor de Poezie”, al cărei preţ pe piaţă este de 500 de lei. Șerban Cioculescu a considerat că Adrian Păunescu că este cel mai mare poet social de după Tudor Arghezi, iar Eugen Simion îl descrie drept"ultimul mare poet social român".
Printre personalităţile scenei publice româneşti, invitate să vorbească despre dispariţia lui Adrian Păunescu, se numără şi fost-preşedinte Ion Iliescu, ce, culmea, îl scuză pe cel recent trecut în nefiinţă de posibile acuzaţii ce privesc simpatizarea regimului comunist. Ciudată asocierea dintre cele două embleme politice şi publicistice ale vieţii comuniste şi cripto-comuniste.
Totuşi, orice cercetător al opiniei publice ştie că cele mai bune studii nu sunt cele realizate în cadrul propriei comunităţi; astfel, pe site-ul “yahoo news”, potrivit agenţiei Associated Press, se relatează: ” Romanian poet who praised dictator Ceausescu dies”. Fiecare înţelege ce vrea, însă, rămâne vorba românească – “despre morţi, numai de bine”.
Pe 25 aprilie 2009: în studioul Realitatea TV, Adrian Păunescu, invitat într-o emisiune a jurnalistei Corina Drăgotescu, scrie o poezie ad-hoc, cerând o foaie de hârtie, după ce este surprins de un cutremur în timpul emisiunii. Astăzi, în ziua morţii poetului, acelaşi post de televiziune şi-a trimis corespondent în Republica Moldova, în satul Copăceni, judeţul Bălţi, pentru a transmite, citez, “din ograda în care a trăit mare poet”.
Adrian Păunescu a debutat ca autor literar în anul 1960, publicând peste 50 de cărţi, preoponderent volume de versuri, editate în tiraj record, de peste un milion de exemplare. Tot lui i se datorează înfiinţarea Cenaclului “Flacăra”, pe 17 septembrie 1973, manifestaţie cultural artistică din perioada regimului comunist, in cadrul căreia muzicieni de folk si rock – pe care autorităţile comuniste îi supravegheau îndeaproape – au putut să se lanseze şi să fie promovaţi.
Deşi iniţiator al Cenaclului “Flacăra” şi fiu al unui membru liberal, Adrian Păunescu s-a declarat un adept al ideologiei socialiste. În timpul perioadei comuniste, publică poezii adulatoare pentru tovarăşul Ceauşescu, precum
"Vă mulţumesc":
"Întreg, al dumneavoastră, aşa mă simt din nou
Că de minciuni şi falsuri fiinţa mi-e sătulă,
Vă mulţumesc de toate, Cinstit şi Bun Erou,
Renaşte-n mine însumi şi ultima celulă (...)
Sunteţi atât de tînăr şi-atât de curajos,
Aţi deşteptat întreagă speranţa românească, (...)
Vă văd apoteotic, ca pe un Voievod,
Ce ştie să aplece urechea spre Ion Roată,
Şi se-adresează ţării în cel mai simplu mod
Ca-n '72, ţin minte: «Acum ori niciodată!» (...)
De-aici, din umilinţa la care sunt constrâns,
Chiar dacă nu am dreptul propriei mele arte,
Bolnav, hulit şi singur, cu ochii arşi de plâns
Am să vă fiu ostaşul cinstit până la moarte.
Februarie patetic! Vrem veşti, nu vrem poveşti,
Şi aşteptăm ca Geniul acestei patrii bune
Să-nceapă primăvara conştiinţei româneşti
Şi tot ce e valoare în juru-i să adune. (...)
Dezamorsând minciuna, Eroule sublim,
Sunteţi Bărbatul Ţării şi Unica Salvare".
După 1989, Păunescu nu reneagă complet ideologia socialistă şi se afiliază Partidului Socialist al Muncii, creat de Ilie Verdeţ, devenind, ulterior, după 2001, membru al PSD. Perioada post-decembristă i-a fost prielnică politic, obţinând, pentru mai multe mandate, funcţia senatorială pentru judeţele Dolj şi Hunedoara.
Pe 31 iulie 2004, Carmen Păunescu, a doua soţie a poetului, este actorul principal într-un accident rutier grav, in judeţul Dolj. Aceasta, aflată la volan într-un jeep, alături de fiica sa, Ana-Maria, depăşeşte neregulamentar o coloană de maşini, lovind frontal un autoturism Dacia Nova, ce circula regulamentar. În accident, îşi pierd viaţă 3 din cei 4 pasageri ai Daciei, un bărbat de 46 de ani, soţia sa, de 43 de ani, şi una dintre fiice, în vârsta de 18 ani. Carmen Păunescu a fost condamnată la 2 ani de închisoare, cu suspendare, fapt ce a stârnit reacţii de protest din partea presei.
În ultimii ani de viaţă, Păunescu a fost preocupat de activitatea publicistică, fiind colaborator la ziarul Ring şi publicând volume ample de poezie, printre care şi, în 2003, “Cartea Cărţilor de Poezie”, al cărei preţ pe piaţă este de 500 de lei. Șerban Cioculescu a considerat că Adrian Păunescu că este cel mai mare poet social de după Tudor Arghezi, iar Eugen Simion îl descrie drept"ultimul mare poet social român".
Printre personalităţile scenei publice româneşti, invitate să vorbească despre dispariţia lui Adrian Păunescu, se numără şi fost-preşedinte Ion Iliescu, ce, culmea, îl scuză pe cel recent trecut în nefiinţă de posibile acuzaţii ce privesc simpatizarea regimului comunist. Ciudată asocierea dintre cele două embleme politice şi publicistice ale vieţii comuniste şi cripto-comuniste.
Totuşi, orice cercetător al opiniei publice ştie că cele mai bune studii nu sunt cele realizate în cadrul propriei comunităţi; astfel, pe site-ul “yahoo news”, potrivit agenţiei Associated Press, se relatează: ” Romanian poet who praised dictator Ceausescu dies”. Fiecare înţelege ce vrea, însă, rămâne vorba românească – “despre morţi, numai de bine”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu