Pe 20 ianuarie, Discovery Networks a lansat în România un nou post – TLC, o televiziune de divertisment dedicată femeilor cu vârste cuprinse între 25 şi 49 de ani, dinamice, ce vor să îmbine pragmatic activităţile vieţii cotidiene. Înfiinţat în 1972, postul a fost preluat de către Discovery în 1991, iar, în prezent, este unul dintre cele mai bine cotate posturi cu target feminin din Statele Unite, poziţionându-se printre primele 10 preferinţe ale principalelor grupuri demografice ale femeilor (25-54 de ani, 18-49 de ani şi 18-34 de ani). Lansarea internaţională a canalului de televiziune a avut loc pe 4 martie 2010, în Norvegia. La 1 septembrie 2010, postul a fost lansat pe 20 de pieţe ale regiunii Asia-Pacific, urmând ca, la 1 octombrie, acesta să intre în grila de programe din Polonia, Serbia, Slovenia şi Bulgaria. În prezent, TLC poate fi vizionat în ţări din Europa, Asia şi America de Sud, urmând ca până în primăvara acestui an să fie disponibil pe 75 de pieţe, devenind postul pentru femei transmis prin cablu cu cea mai amplă distribuţie. TLC aparţine portofoliului Discovery Communications, ce cuprinde şi Discovery Channel. În România, Discovery Networks distribuie şapte posturi de televiziune: Discovery Channel, Animal Planet, Discovery World, Discovery Science, Discovery Travel&Living, Discovery HD Showcase şi ID Investigation Discovery.
Având în vedere că iniţialele TLC sunt un acronim pentru The Learning Channel sau că, la nivelul României Channel Manager al Discovery Networks este o femeie, Ada Roseti, nu ne-am fi aşteptat la reclame, afişe publicitare, precum cele afişate prin oraş."Bărbaţii sunt norocoşi, au Discovery. Noi ce avem? Păi n-ar fi cazul?"
Grila de programe a TLC cuprinde: “Poliţistele din Broward County”, “Ghid pentru părinţi – Situaţii extreme”, “PR şi modă la New York’, “Regele Cofetarilor”, “Poliţia vestimentară”, “Jon&Kate+8” sau “Rochia perfectă”. De la faptul că, genurilor li se potrivesc mai bine unele tematici – preocupări şi interese, până la afirmaţia conform căreia bărbaţii se vor uita la emisiunile potrivite lor, cele ale grilei Discovery, este o cale lungă. Înţeleg că “Top Gear” ar fi o emisiune dedicată, cu precădere, barbaţilor, însă, ani de zile am urmărit show-uri precum “How is made” sau “Mega constructori”. Emisiunile difuzate de TLC sunt, în bună parte, cunoscute deja din grila Discovery Travel & Living (în Polonia, de exemplu, canalul nou a înlocuit Discovery T&L) şi reprezintă exemple din viaţa de zi cu zi a diferitor oameni, ale unor situaţii inedite, însă se face referire la cazuri particulare, la înţelegerea socialului la modul acceptării şi integrării, mai puţin, însă, la înţelegerea sa ca fenomen, ca explicaţie ştiinţifică.
Televiziunea ca nou mediu de comunicare, drept paideia, potrivit lui Sartori, are capacitatea de a genera o nouă fiinţă umană. Fără a cadea în păcatul lui Hieronimo Squarciafico, literat veneţian al secolului al XV-lea, ce considera că abundenţa cărţilor, datorată tiparului, ar putea slăbi memoria şi mintea, sau în patima discursului feminist, are televiziunea, precum cea de faţă, dedicată unui target specific, puterea de a educa publicul, precum pretinde în acronim? Partea cea mai slabă a mijloacelor de comunicare în masă este latura generalistă şi orientarea către oferta de produse pentru publicul larg. Consumul de televiziune este orientat de unica dorinţă de a obţine – pe lângă funcţiile asociate – profit. Pe lângă dezideratul de a câştiga, folosind mass media drept o afacere tipică statului democratic-capitalist, potrivit Ruxandrei Cesereanu, printre funcţiile specifice jurnalismului se numără: “funcţia de eliminare a frustrărilor”, conform căreia mass media folosesc subiectele ce creează o vulnerabilitate publicului în scop publicitar şi pentru o transformare în vederea bunul plac al consumatorilor, “funcţia de autoidentificare” sau “funcţia de gratificare”, conform căreia indivizii folosesc în mod conştient mass media cu scopul de a obţine satisfacţii. Mass media au caracteristica de a fi capabile să construiască o imagine socială pentru anumite probleme, să modeleze conştiinţa colectivă. Televiziunea excelează în recrearea lui homo ludens, potrivit lui Sartori, şi îl determină pe acesta să opineze.
TLC a efectuat, ca toate lanţurile media în curs de extindere, teste în ţările europene, printre care şi România, în urma cărora a ajuns la concluzia ca femeile moderne îndeplinesc roluri diferite; conform Săptămânii Financiare, femeile analizate nu ar vrea să fie încadrate în stereotipii. Jurnalistul Mark Herstgaard consideră că sondajele de opinie comandate de televiziune sunt inspirate din coordonate false, televiziunea însăşi reflectând schimbări pe care, în mare parte, ea le promovează sau inspiră.
Televiziunea ca nou mediu de comunicare, drept paideia, potrivit lui Sartori, are capacitatea de a genera o nouă fiinţă umană. Fără a cadea în păcatul lui Hieronimo Squarciafico, literat veneţian al secolului al XV-lea, ce considera că abundenţa cărţilor, datorată tiparului, ar putea slăbi memoria şi mintea, sau în patima discursului feminist, are televiziunea, precum cea de faţă, dedicată unui target specific, puterea de a educa publicul, precum pretinde în acronim? Partea cea mai slabă a mijloacelor de comunicare în masă este latura generalistă şi orientarea către oferta de produse pentru publicul larg. Consumul de televiziune este orientat de unica dorinţă de a obţine – pe lângă funcţiile asociate – profit. Pe lângă dezideratul de a câştiga, folosind mass media drept o afacere tipică statului democratic-capitalist, potrivit Ruxandrei Cesereanu, printre funcţiile specifice jurnalismului se numără: “funcţia de eliminare a frustrărilor”, conform căreia mass media folosesc subiectele ce creează o vulnerabilitate publicului în scop publicitar şi pentru o transformare în vederea bunul plac al consumatorilor, “funcţia de autoidentificare” sau “funcţia de gratificare”, conform căreia indivizii folosesc în mod conştient mass media cu scopul de a obţine satisfacţii. Mass media au caracteristica de a fi capabile să construiască o imagine socială pentru anumite probleme, să modeleze conştiinţa colectivă. Televiziunea excelează în recrearea lui homo ludens, potrivit lui Sartori, şi îl determină pe acesta să opineze.
TLC a efectuat, ca toate lanţurile media în curs de extindere, teste în ţările europene, printre care şi România, în urma cărora a ajuns la concluzia ca femeile moderne îndeplinesc roluri diferite; conform Săptămânii Financiare, femeile analizate nu ar vrea să fie încadrate în stereotipii. Jurnalistul Mark Herstgaard consideră că sondajele de opinie comandate de televiziune sunt inspirate din coordonate false, televiziunea însăşi reflectând schimbări pe care, în mare parte, ea le promovează sau inspiră.
Cesereanu, Ruxandra, Curente şi tendinţe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj Napoca, 2003
Sartori, Giovanni, Homo Videns, Editura Humanitas, 2005
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu