vineri, 26 noiembrie 2010

Un proiect megalomanic, cu orice sacrificii

Până în 2012, Bucureştiul va avea o nouă arteră, considerată a fi cea mai importantă sistematizare urbană a Capitalei, din ultimii 20 de ani - Bulevardul Uranus. Drumul va lega Calea Rahovei de Piata Victoriei, urmând sa aibă câte 3 benzi pe sens, pe o lungime de 12,5 kilometri. Potrivit autorităţilor, durata medie pentru a îl străbate urmează să fie de 25 de minute.

În cadrul primului tronson de execuţie a lucrărilor, dintre Piata Victoriei şi Strada Occidentului, proiectul este finalizat, deja, în proporţie de aproximativ 70%, iar primarul Sorin Oprescu a declarat ca partea aceasta a noului traseu urban va fi gata până la sfârşitul acestui an. Până la sfârşitul anului viitor, va fi finalizat tronsonul care trece prin Piaţa Buzeşti-Berzei şi Strada Vasile Pârvan, iar, în 2012, tronsonul Strada Vasile Pârvan - Uranus - Calea Rahovei. Lucrările presupun un caracter complex, fiind nevoie de intervenţii în cazul reţelei de apă, canalizare şi sistemului de circulaţie a tramvaielor. În urma unor consultări între primarul Oprescu şi Patriarh, s-a ajuns la concluzia că se va săpa un tunel circulabil pe sub Dealul Parlamentului.

Problemele cu cea mai mare mediatizare din partea presei privesc exproprierile şi demolările din perimetrul viitoarei artere. În prezent, mai sunt (încă) necesare avize de declasare a unor clădiri - monumente istorice, protejate prin lege de către Ministerul Culturii prin acordul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.



„În lista monumentelor istorice, pe segmentul în care se demolează acum sunt trei clădiri care necesită avizul Ministerului Culturii pentru a fi demolate: Hotel Marna (str. Buzeşti nr. 3), casa în care a locuit Eminescu (str. Buzeşti nr. 5) şi Casa Constantin Rădulescu (Calea Griviţei nr. 80)", a precizat arh. Adrian Bălteanu. În cazul Cinematografului Marna, aflat la intersecţia dintre Strada Buzeşti cu Calea Griviţei, potrivit lui Sorin Oprescu, se va păstra şi reabilita faţada, conform unui protocol între Primaria Capitalei şi firma OMV, ce va construi, în spatele acestuia, un proiect imobiliar.

Cea mai profitabilă, pentru proprietari, dintre demolările pentru Bulevardul Uranus, este cea a Halei Matache. Deţinătorii imobilului sunt grecii Vasilis Ferfelis şi Koupatsaris Dimitrios, ce vor primi pentru cedarea construcţiei 1,4 milioane de euro (peste 6 milioane de lei). Primăria Capitalei a stabilit acest preţ, deşi Hala Matache nu poate fi demolată până la declasare, fiind un monument istoric protejat prin lege. Bugetul total pe care Primăria Bucureşti îl poate folosi pentru exproprieri este de 61 milioane de lei. Hala Matache a fost cumpărată de către omul de afaceri Vasilis Ferfelis în anii '90 şi se află în proprietatea firmei Grec-Rom Business SRL, înfiinţată în 2003.
Hala Matache a fost construită în 1887. Potrivit istoricului Adrian Majuru, în zona în care se află clădirea era, la sfârşitul secolului al XIX-lea, marginea oraşului, un loc în care ajungeau birjarii şi vânzătorii de chilipiruri. Pe numele sau complet Loloescu Matache, acesta îşi începe afacerile ce privesc comercializarea cărnii, după Războiul de Independenţă, nereuşind să creeze o companie prestigioasă ca profil economic, ci mai mult să se facă cunoscut datorită poziţionării măcelăriei la răspântia unor drumuri mărginaşe foarte circulate. În timpul perioadei comuniste, hala a aparţinut abatorului de la Glina.
Pe lângă Hala Matache, alte 12 monumente vor fi demolate pentru construcţia Bulevardului Uranus. Reprezenanţii ONG-urilor care doresc conservarea patrimoniului s-au opus vehement declasării imobilelor pentru a fi dărâmate. Potrivit lui Daniel Cherecheş, din cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a Municipiului Bucureşti, există şi posibilitatea ca Hala Matache să fie mutată sau conservată parţial. În prezent, conform planului, pe locul acesteia urmează sa fie amenajat un spaţiu verde şi o parcare.

Exproprierile au stârnit numeroase reacţii negative din partea populaţiei ce locuieşte în clădirile ce urmează a fi demolate. Mai mulţi proprietari se consideră nedreptăţiţi în ceea ce priveşte banii pe care i-au primit pentru locuinţe din partea Primăriei.

Potrivit estimărilor autorităţilor, Bulevardul Uranus, care va avea şi o pistă pentru biciclişti, pe carosabil, la standarde europene, va avea o capacitate de 2.500 de vehicule pe oră, faţă de, în prezent, 600-700. Totodată, numărul pasagerilor ce pot fi transportaţi, potrivit calculelor, va creşte până în jurul cifrei de 1.000-2.000 pe oră.

surse: Adevărul, Adevărul de Seară, Evenimentul Zilei, nationalist.ro, realitatea.net, România Liberă

Un comentariu:

  1. Astăzi se demolează haotic. Prin 2000 centrul arăta binișor, după aceea s-au făcut retrocedări asa încât aproape tot farmecul centrului risca sa dispară. Clădirile sunt în paragina, se urmărește demolarea lor, singurul lucru valoros, pentru "mitocanii" ajunși proprietari, fiind terenul. Am văzut ca la alții, de ex în Moscova, se construiesc adevărate orașe noi fără sa se atingă centrul. E adevărat ca Moscova fost aproape total demolata în comunism, nici nu au clădirile "cu stil" si farmec din București.
    In ce privește însă străzile: Bucureștiul n-a fost decât parțial si rareori sistematizat, ca Budapesta sau Parisul. Deci e nevoie de niște străzi.
    Eu stau in zona Moșilor, partea noua, si mi-e greu sa înțeleg de ce nu se continua strada spre Cheiul Dâmboviței. Ar trebui demolat ceva din Strada Mantuleasa a lui Eliade, însă e nevoie ptr ca acum Moșilor se "înfundă" (se oprește) in bd.Carol.
    Iar in zona Buzești: dacă tot se demolează--> sa se traseze un bulevard larg, lat, ca sa știm de ce s-a demolat. De ex. Moșilor, care avea multe clădiri foarte originale, dacă tot s-a demolat putea fi cu 50% mai larga. La fel: când s-a demolat Titulescu, strada rezultata (continuata azi cu podul Basarab) este îngrozitor de îngustă...nici nu știu de ce a demolat-o Ceaușescu !!!
    Asa ca azi, decât sa demoleze degeaba Piața Matache, mai bine s-ar lăsa păgubași. Dar ca sa scoată un bulevard "adevărat" din Buzești ar trebui dărâmate și câteva blocuri noi de birouri de după '90. Eiiii și cum ar putea ei sa demoleze "investițiile" mărețe de azi ?
    (Eu sunt inginer, asa ca privesc lucrurile mai mult practic ! )

    RăspundețiȘtergere