În lun
a septembrie deputatul PDL Silviu Prigoană a elaborat o iniţiativă legislativă prin care propunea schimbarea denumirii oficiale a termenului „rrom” în „ţigan”, pentru care Guvernul trebuia să emită o opinie. Conform agenţie Mediafax, Executivul a fost de acord, la începutul acestei luni, cu schimbarea denumirii, bazându-se pe recomandările Academiei Române, precum şi pe faptul că acesta este termenul folosit în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Motivaţia acestei modificări a fost susţinută de Academia Română pe baza faptului că în multe ţări europene termenul ce defineşte această etnie are aceeaşi origine ca şi românescul „ţigani” şi este utilizat fără nicio restricţie, în franceză – „tsiganes”, „zingari” – în italiană, „tzigani” – în rusă şi poloneză, „cigany” – în maghiară, etc. Pe de altă parte, Ministerul Culturii, Agenţia Naţională pentru Rromi, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, mai multe ONG-uri şi reprezentanţi ei etniei s-au declarat împotriva acestei iniţiative, bazându-se pe faptul ca termenul de „ţigan” are o conotaţie peiorotivă în limba română şi că acest fapt poate duce la discriminarea membrilor acestei comunităţi. Marţi, 15 decembrie, Preşedintele României, Traian Băsescu, declara într-un interviu pentru Financial Times că nu va promulga proiectul de lege pentru schimbarea denumirii rromilor în „ţigani” considerând că acest proiect este o mare greşeală. Însă are cu adevărat termenul de „ţigan” o conotaţie peiorativă pe care ar putea să o confere etniei în cazul schimbării denumirii sau chiar etnia este cea care a dus la formarea unui sens peiorativ pentru acest termen?
Se presupune că numele de „ţigani” (zingari, tsigans, zigeuners, cigani, cikani în alte limbi) provine din grecescul athinganoi, (tradus: „a nu se atinge”), numele unei secte din Bizanţ care practica izolaţionismul, cu care aceştia au fost confundaţi. O etimologie mai probabilă a termenilor „ţigani“, „gypsy” şi „gitans” daţi acestui popor sunt derivate de la numele „Egipt” , „giptean”, în mai multe limbi europene, şi se bazează pe faptul că, în Evul Mediu, se presupunea că originea ţiganilor ar fi fost din Egipt. Se poate observa că, la origine, termenul de „ţigan” nu are o conotaţie negativă, însă cei mai mulţi din susţinătorii termenului de „rrom” consideră că denumirea de „ţigan” face referire la situaţia socială (robi,sclavi) a acestei etnii, de până în secolul XIX. Această situaţie nu este una singulară; în cazul României, denumirea etnolingvistică de român îşi are originea în arhaicul „rumân” care, conform istoricului Stelian Brezeanu în Romanitatea Orientală în Evul Mediu, semnifică condiţia de şerb (sclav,rob) în Ţara Românescă.
Denumirea de „rrom” a fost adoptată pe plan internaţional în aprilie 1971 la Londra în cadrul primului Congres Internaţional al Rromilor şi îşi are originea atât în propria limbă a etniei – cu sensul de „bărbat” (ca etnonim) – cât şi în sanscrită, unde înseamnă „stăpân”.
Se poate remarca că, în perioada contemporană, existenţa preconcepţiilor negative faţă de etnia rromă/ţigănească nu este determinată de denumirea acesteia, ci de comportamentele şi atitutinile pe care membrii aceastei comunităţi le au în societate. Psihologul canadian J.Philippe Rushton susţine, în „General mental ability in South Asians: Data from three Roma(Gypsy) communities in Serbia”, că lipsa integrării sociale a acestor comunităţi este determinată genetic prin existenţa unui coeficient mediu de inteligenţă (IQ mediu) la populaţia adultă de 70, mai redus decât media europeană de 100, fapt care stă la baza comportamentelor deviante ale multor membri din această etnie. Deşi teoria „inteligenţei rasiale” a psihologului canadian naşte multe controverse, este evident că situaţia romilor/ţiganilor în cadrul statelor europene şi nu numai se evidenţiază prin faptul că o mare parte a lor trăiesc în grupuri marginale, neintegrate social, cu o rată mare a infracţionalităţii şi criminalităţii şi cu multiple comportamente antisociale (reticienţă faţă de educaţie formală, de norme de igienă şi servicii sanitare, cerşit etc). Chiar Preşedintele Traian Băsescu a formulat o astfel de preconcepţie negativă în 2007, când, agasat de jurnalista Andreea Pană, s-a adresat acesteia cu apelativul de „ţigancă împuţită”. Aducându-ne aminte de acest scandal, putem înţelege astăzi reticenţa Preşedintelui de a promulga legea propusă, în prezent, de parlamentarul Prigoană.
În septembrie 2008, a avut loc sub patronajul Comisiei Europene prima Reuniune la Nivel Înalt privind Incluziunea Rromilor ce urmărea identifacarea de politici publice pentru integrarea lor. S-a concluzionat că, indiferent de etimologia folosită, „rromi”, „ţigani”, „gypsy”, etc., existenţa unor preconcepţii peiorative faţă această etnie este determintă de comportamentele antisociale ale unei părţi din cadrul membrilor ei şi nu de denumirea prin care sunt definiţi.
Pe de altă parte folosirea termenilor de „Roma” şi „Romani” (fonetic) respectiv „Rroma” şi „Rromani” (ortografic) a provocat în mai multe rânduri confuzie cu alte denumiri omonime. Existenţa unor conotaţii peiorative faţă de această etnie, precum şi posibilele confuzii au determinat mai multe ONG-uri să formuleze petiţii, atât în România cât şi la nivel european, ce urmăresc modificare termenului de „rromi” cu un altul. Spre exemplu iniţiativa „Roma or Romani are NOT Romanians or Romans – European Parliament to prohibit the name conflict”, de pe www.causes.com, ce are în prezent peste 12.000 de susţinători, pledează pentru prohibiţia termenilor de „Roma” şi „Romani” ce definesc etnia „Gypsy” şi limba acestora, întrucât există un conflict al denumirii cu oraşul Roma şi locuitorii acestuia din Italia, precum şi cu România (Romania în lb.engleză), român şi limba română (Romanian), şi propune ca Parlamentul European să îi definească pe „gypsy” cu denumirea de „Inrromis” unde sufixul IN să arate existenţa unei etnii internaţionale.
În concluzie, chiar dacă se va păstra titulatura de „rromi” sau va fi schimbată în „ţigani” sau chiar în „indo-rromi”, după cum propunea, în 2008, vicepreşedintele Organizaţiei Mondiale a Rromilor, Florin Cioabă, problemele sociale grave ale acestei etnii rămân aceleaşi şi, în lipsa unor soluţii pentru rezolvarea acestora, conotaţiile peiorative ale termenilor de „ţigan” şi, mai nou, „rrom”, vor fi preluate de orice denumire pe care o va adopta această comunitate.
surse: Comisia Europeană, Financial Times, Mediafax, Realitatea.net, România Liberă, tigan.ro,
BREZEANU, Stelian, Romanitatea Orientală în Evul Mediu, Editura All, Bucureşti, 1999
FRASER, Angus, Ţiganii, Editura Humanitas, Bucuresti, 1998
J.Philippe Rushton, în „General mental ability in South Asians: Data from three Roma(Gypsy) communities in Serbia” (ScienceDirect 18.oct 2006)
a septembrie deputatul PDL Silviu Prigoană a elaborat o iniţiativă legislativă prin care propunea schimbarea denumirii oficiale a termenului „rrom” în „ţigan”, pentru care Guvernul trebuia să emită o opinie. Conform agenţie Mediafax, Executivul a fost de acord, la începutul acestei luni, cu schimbarea denumirii, bazându-se pe recomandările Academiei Române, precum şi pe faptul că acesta este termenul folosit în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Motivaţia acestei modificări a fost susţinută de Academia Română pe baza faptului că în multe ţări europene termenul ce defineşte această etnie are aceeaşi origine ca şi românescul „ţigani” şi este utilizat fără nicio restricţie, în franceză – „tsiganes”, „zingari” – în italiană, „tzigani” – în rusă şi poloneză, „cigany” – în maghiară, etc. Pe de altă parte, Ministerul Culturii, Agenţia Naţională pentru Rromi, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, mai multe ONG-uri şi reprezentanţi ei etniei s-au declarat împotriva acestei iniţiative, bazându-se pe faptul ca termenul de „ţigan” are o conotaţie peiorotivă în limba română şi că acest fapt poate duce la discriminarea membrilor acestei comunităţi. Marţi, 15 decembrie, Preşedintele României, Traian Băsescu, declara într-un interviu pentru Financial Times că nu va promulga proiectul de lege pentru schimbarea denumirii rromilor în „ţigani” considerând că acest proiect este o mare greşeală. Însă are cu adevărat termenul de „ţigan” o conotaţie peiorativă pe care ar putea să o confere etniei în cazul schimbării denumirii sau chiar etnia este cea care a dus la formarea unui sens peiorativ pentru acest termen?Se presupune că numele de „ţigani” (zingari, tsigans, zigeuners, cigani, cikani în alte limbi) provine din grecescul athinganoi, (tradus: „a nu se atinge”), numele unei secte din Bizanţ care practica izolaţionismul, cu care aceştia au fost confundaţi. O etimologie mai probabilă a termenilor „ţigani“, „gypsy” şi „gitans” daţi acestui popor sunt derivate de la numele „Egipt” , „giptean”, în mai multe limbi europene, şi se bazează pe faptul că, în Evul Mediu, se presupunea că originea ţiganilor ar fi fost din Egipt. Se poate observa că, la origine, termenul de „ţigan” nu are o conotaţie negativă, însă cei mai mulţi din susţinătorii termenului de „rrom” consideră că denumirea de „ţigan” face referire la situaţia socială (robi,sclavi) a acestei etnii, de până în secolul XIX. Această situaţie nu este una singulară; în cazul României, denumirea etnolingvistică de român îşi are originea în arhaicul „rumân” care, conform istoricului Stelian Brezeanu în Romanitatea Orientală în Evul Mediu, semnifică condiţia de şerb (sclav,rob) în Ţara Românescă.
Denumirea de „rrom” a fost adoptată pe plan internaţional în aprilie 1971 la Londra în cadrul primului Congres Internaţional al Rromilor şi îşi are originea atât în propria limbă a etniei – cu sensul de „bărbat” (ca etnonim) – cât şi în sanscrită, unde înseamnă „stăpân”.
Se poate remarca că, în perioada contemporană, existenţa preconcepţiilor negative faţă de etnia rromă/ţigănească nu este determinată de denumirea acesteia, ci de comportamentele şi atitutinile pe care membrii aceastei comunităţi le au în societate. Psihologul canadian J.Philippe Rushton susţine, în „General mental ability in South Asians: Data from three Roma(Gypsy) communities in Serbia”, că lipsa integrării sociale a acestor comunităţi este determinată genetic prin existenţa unui coeficient mediu de inteligenţă (IQ mediu) la populaţia adultă de 70, mai redus decât media europeană de 100, fapt care stă la baza comportamentelor deviante ale multor membri din această etnie. Deşi teoria „inteligenţei rasiale” a psihologului canadian naşte multe controverse, este evident că situaţia romilor/ţiganilor în cadrul statelor europene şi nu numai se evidenţiază prin faptul că o mare parte a lor trăiesc în grupuri marginale, neintegrate social, cu o rată mare a infracţionalităţii şi criminalităţii şi cu multiple comportamente antisociale (reticienţă faţă de educaţie formală, de norme de igienă şi servicii sanitare, cerşit etc). Chiar Preşedintele Traian Băsescu a formulat o astfel de preconcepţie negativă în 2007, când, agasat de jurnalista Andreea Pană, s-a adresat acesteia cu apelativul de „ţigancă împuţită”. Aducându-ne aminte de acest scandal, putem înţelege astăzi reticenţa Preşedintelui de a promulga legea propusă, în prezent, de parlamentarul Prigoană.
În septembrie 2008, a avut loc sub patronajul Comisiei Europene prima Reuniune la Nivel Înalt privind Incluziunea Rromilor ce urmărea identifacarea de politici publice pentru integrarea lor. S-a concluzionat că, indiferent de etimologia folosită, „rromi”, „ţigani”, „gypsy”, etc., existenţa unor preconcepţii peiorative faţă această etnie este determintă de comportamentele antisociale ale unei părţi din cadrul membrilor ei şi nu de denumirea prin care sunt definiţi.
Pe de altă parte folosirea termenilor de „Roma” şi „Romani” (fonetic) respectiv „Rroma” şi „Rromani” (ortografic) a provocat în mai multe rânduri confuzie cu alte denumiri omonime. Existenţa unor conotaţii peiorative faţă de această etnie, precum şi posibilele confuzii au determinat mai multe ONG-uri să formuleze petiţii, atât în România cât şi la nivel european, ce urmăresc modificare termenului de „rromi” cu un altul. Spre exemplu iniţiativa „Roma or Romani are NOT Romanians or Romans – European Parliament to prohibit the name conflict”, de pe www.causes.com, ce are în prezent peste 12.000 de susţinători, pledează pentru prohibiţia termenilor de „Roma” şi „Romani” ce definesc etnia „Gypsy” şi limba acestora, întrucât există un conflict al denumirii cu oraşul Roma şi locuitorii acestuia din Italia, precum şi cu România (Romania în lb.engleză), român şi limba română (Romanian), şi propune ca Parlamentul European să îi definească pe „gypsy” cu denumirea de „Inrromis” unde sufixul IN să arate existenţa unei etnii internaţionale.
În concluzie, chiar dacă se va păstra titulatura de „rromi” sau va fi schimbată în „ţigani” sau chiar în „indo-rromi”, după cum propunea, în 2008, vicepreşedintele Organizaţiei Mondiale a Rromilor, Florin Cioabă, problemele sociale grave ale acestei etnii rămân aceleaşi şi, în lipsa unor soluţii pentru rezolvarea acestora, conotaţiile peiorative ale termenilor de „ţigan” şi, mai nou, „rrom”, vor fi preluate de orice denumire pe care o va adopta această comunitate.
surse: Comisia Europeană, Financial Times, Mediafax, Realitatea.net, România Liberă, tigan.ro,
BREZEANU, Stelian, Romanitatea Orientală în Evul Mediu, Editura All, Bucureşti, 1999
FRASER, Angus, Ţiganii, Editura Humanitas, Bucuresti, 1998
J.Philippe Rushton, în „General mental ability in South Asians: Data from three Roma(Gypsy) communities in Serbia” (ScienceDirect 18.oct 2006)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu